București, 5 noiembrie 2026. La 4 noiembrie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat Decizia nr. 4768/2026, definitivă, prin care a respins ca nefondate atât recursul principal al Asociației Bankwatch România – Filiala Cluj, cât și recursul incident al Transgaz, în dosarul privind autorizația de construire a gazoductului Tuzla–Podișor. Informația a fost transmisă de Ministerul Energiei, care a fost, alături de Transgaz și de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP), parte pârâtă în proces.

Dosarul pe scurt, potrivit Ministerului Energiei

Element Informație din comunicat
Instanța Înalta Curte de Casație și Justiție
Decizia nr. 4768/2026, definitivă, din 4 noiembrie 2026
Recursuri respinse recursul principal al Asociației Bankwatch România – Filiala Cluj și recursul incident al Transgaz („ca nefondate”)
Pârâți Transgaz, Ministerul Energiei, ANMAP
Soluția menținută Sentința nr. 279 din 29 mai 2025 a Curții de Apel Cluj (dosar nr. 139/33/2025), care a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune

Gazoductul Tuzla–Podișor

Element Informație din comunicat
Valoare peste 500 de milioane de euro
Lungime circa 308 km
Rol preia gazele din Neptun Deep și le introduce în Sistemul Național de Transport (SNT)
Stadiu finalizat și pus în funcțiune
Începerea producției din Marea Neagră programată pentru 2027

Poziția Ministerului Energiei

Ministerul spune că orice întârziere a proiectului ar fi însemnat întârzierea accesului României la o resursă proprie, cu impact asupra securității energetice și asupra costurilor pentru consumatori și economie.

Potrivit comunicatului, Bankwatch ar fi formulat mai multe plângeri prealabile succesive, cu același obiect, la intervale diferite, pentru a menține deschisă calea unei acțiuni în anulare. Instanța, spune ministerul, a constatat că dreptul la acțiune era prescris. Ministerul susține și că acțiunile de acest tip, care vizează proiecte deja avansate și care respectă procedurile legale, generează costuri suplimentare și întârzieri, iar în final consecințele le-ar suporta „românii – prin prețuri mai ridicate și printr-o dependență mai mare de importuri”.

Declarația ministrului

„În ceea ce privește proiectul Neptun Deep, prioritățile mele rămân aceleași: să aducem gazele din Marea Neagră în economia românească, să consolidăm securitatea aprovizionării, fără a avea un impact semnificativ asupra mediului înconjurător și să creăm premisele unor tarife mai mici pentru consumatori și industrie. Mulțumesc echipelor juridice de la Transgaz și Ministerul Energiei pentru rigoarea cu care au gestionat acest dosar”, a declarat Dumitru Chisăliță, ministrul energiei.

Ce nu spune comunicatul

  • Poziția Bankwatch. Nu există nicio reacție a asociației. Afirmațiile despre plângerile prealabile și despre scopul lor sunt ale ministerului, nu ale instanței și nu ale Bankwatch.
  • Motivarea ÎCCJ. Comunicatul nu citează decizia și nu spune pe ce temei a respins instanța recursurile.
  • Obiectul cererii. Nu se spune care sunt criticile Bankwatch la autorizația de construire, inclusiv cele privind mediul. Dosarul s-a încheiat pe prescripție, nu printr-o analiză pe fond a autorizației, potrivit explicațiilor ministerului pentru instanța de fond.
  • Recursul Transgaz. Nu se spune de ce a făcut Transgaz recurs incident, deși a avut câștig de cauză în primă instanță, și nici ce a cerut.
  • Costul întârzierii. Ministerul vorbește despre costuri și întârzieri, dar nu dă nicio cifră și nu spune dacă proiectul a fost efectiv întârziat de proces; tot comunicatul spune că gazoductul este deja în funcțiune.
  • Efectul asupra tarifelor. Promisiunea de „tarife mai mici” nu este însoțită de estimări.
  • Alte dosare privind gazoductul sau Neptun Deep nu sunt menționate.

Sursa: informare de presă a Ministerului Energiei, 5 noiembrie 2026.